Nu vedeam nimic din cauza ploii care spăla cu spor geamurile celor două vagoane Săgeata Albastră de mă aduceau de acasă la Iaşi. Trenul era aproape plin de umbrele şi de oameni uzi, dar uimitor de liniştiţi. În plus, eu eram însoţită doar de mp3-player-ul meu încărcat cu ultimul album Moby şi un set de melodii suspecte şi săltăreţe de la Fil. Şi fără un bureţel la o cască.
În asemenea condiţii, nu puteam decît să meditez şi să rememorez. Şi, ce să vezi?, mi-am adus aminte de blogul meu. Ăsta e jurnalul pe care nu l-am avut în adolescenţă, îmi place despre el şi l-aş trece cu mîndrie la capitolul "Ce-ai făcut bun la viaţa ta?". Cred că-l voi păstra toată viaţa ca pe un album foto în care pui din cînd în cînd, la evenimentele importante, cîte o poză care reconstruieşte în imagini existenţa ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu